Clădirile privite ca o magazie de resurse Interviu cu Lasse Lind

Oricine construiește cu gândul la viitor ar trebui mai întâi să privească în trecut. Aceasta este recomandarea lui Lasse Lind de la 3XN architects din Copenhaga, un expert în toate aspectele sustenabilității.

Ce este o clădire verde?
Acest lucru este relativ simplu de definit – o clădire ecologică are un impact mai puțin negativ asupra mediului decât una standard, deoarece aici au fost instalate materiale cu emisii scăzute de CO2, în clădire sunt utilizate tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, s-a economisit apă și, mai presus de toate, pentru că această performanță ecologică poate fi dovedită.

Cât de importante credeți că sunt datele despre mediu aici?
Datele despre mediu se găsesc în declarațiile de produs de mediu (EPD) care se referă la un anumit produs. Acestea au devenit acum un limbaj comun ca date transparente, ecologice despre produse. Ele ajută la compararea produselor, evaluarea acestora și analizarea performanței acestora. Cu doar cinci sau zece ani în urmă, companiile erau rareori capabile să explice din ce anume erau fabricate produsele lor. Imaginați-vă că un producător de alimente nu știe ce este în produsul lor, de exemplu! Niciunul dintre noi nu l-ar mânca. Îmi place să fac această comparație deoarece consider că transparența în industria construcțiilor este, de asemenea, importantă.

Sunteți specializat în abordarea economiei circulare. Care este ideea din spatele acesteia?
În economia circulară, un material este luat în considerat pe o perioadă de timp. Cu alte cuvinte, cum a fost folosit în trecut și cum va fi folosit în viitor? În esență, economia circulară reflectă principiile pe care le vedem în natură. Nu există deșeuri în natură, doar resurse. O frunză care a căzut dintr-un copac nu este deșeu, ci este hrană pentru animale și insecte. Natura cunoaște doar circuite închise, iar aceast principiu formează și baza economiei circulare.
Economia circulară este în prezent mai mult o abordare experimentală decât o normă.
Interesant este că gândirea din spatele economiei circulare nu este nici nouă, nici experimentală. Dimpotrivă, când aruncăm o privire mai atentă la clădirile vechi din lemn, vedem adesea că acestea au fost construite exact în conformitate cu acest principiu. În vremuri mai vechi, oamenii foloseau resursele pe care le aveau la dispoziție cu moderație din motive economice și foloseau elemente și materiale de construcție vechi atunci când construiau clădiri noi. Acest principiu poate fi văzut în toată Europa.

În ce măsură abordarea economiei circulare are ca rezultat noi probleme pentru arhitecți și inginerii sanitari?
Este o provocare să proiectezi o clădire în așa fel încât să fie potrivită pentru utilizare flexibilă. Acest lucru necesită o planificare foarte complexă, care necesită timp. În prezent, avem tendința de a construi o clădire pentru o situație foarte specifică – de exemplu, pentru o familie din clasa de mijloc cu copii mici. Dar cum putem ști de ce are nevoie o familie din clasa de mijloc peste 30 de ani? În schimb, când ne gândim la clădirile vechi – cum ar fi vechile clădiri ale depozitelor din Copenhaga, de exemplu – vedem că structura lor de bază permite deja o serie de utilizări diferite. Această perspectivă are ca rezultat schimbări radicale în munca unui arhitect.

Ce înseamnă această schimbare pentru producătorii de produse sanitare?
Aceștia se confruntă cu aceleași tendințe ca toți ceilalți jucători din industria construcțiilor. Aici, totul este despre dezvoltarea de produse și soluții eficiente din punct de vedere energetic, care să economisească resurse - materiale de construcție, energie și apă deopotrivă. Trebuie să ne confruntăm din ce în ce mai mult cu întrebări precum cum este fabricat produsul, cât de durabil este și dacă îl pot repara sau chiar recicla.

În ce măsură digitalizarea contribuie la o industrie durabilă a construcțiilor?
Digitalizarea este de fapt cerința cheie pentru o industrie durabilă a construcțiilor. Pentru a planifica ciclul de viață al materialelor și produselor, este nevoie de o infrastructură pentru date. Cu toate acestea, un dosar al materialelor care conține toate informațiile detaliate este posibil doar în formă digitală. Fiind abia la început în acest proces, este cu atât mai important să dezvoltăm instrumente ușor de utilizat.

Lasse Lind este arhitect și partener la GXN și 3XN architects din Copenhaga, unde este șef de consultanță. A studiat la Praga, Damasc și la Academia Regală Daneză – Arhitectură din Hovedstaden și este specializat în sustenabilitate și economia circulară în industria construcțiilor. De asemenea, predă ca lector invitat la Universitatea de Tehnologie Chalmers din Göteborg.